Fotografii

by

Carte poştală adnotată Brezulescu – MCMXIV

Această carte poştală a fost expediată de la Novaci, în vara anului 1914 (25 august), prin care se indica sprijin pentru destinatarul Gheorghe…, aşa cum rezultă din textul inserat pe verso-ul documentului!

În vremea aceea, Dumitru Brezulescu era deja deputat liberal de trei ani, iar Banca pe care o conducea şi pe care o crease cu 12 ani în urmă la Novaci, deja se afla în topurile naţionale ale instituţiilor de profil, câştigându-şi faima şi făcând pe unii să o numească „Minunea de la Novaci”!

by

Şoseaua Novaci – Şugag – Sebeş, anii *60. La Urdele peste 2100 metri altitudine

Sursă imagine – carte poştală (vedere) C.P.C.S.

 

Imaginea datează din anii *60 ai secolului trecut. Pasul Urdele reprezintă culmea crestelor montane, iar şoseaua asfaltată de azi atinge aprox.2150 metri înălţime la cel mai înalt punct al său. Astăzi drumul se numeşte Transalpina, iar punctele cel mai înalte se află în zona Dengheru – Urdele – Muntinu.

Cartea poştală a fost utlilizată în luna Aprilie 1968!

by

Hanul familiei Preoteşescu

sursa foto –  www.facebook.com

Despre acest Han există câteva trimiteri în lucrări mai vechi ori în memoria unora dintre contemporani, poate ceva mai vârstnici. După indicii, este cel în care s-a odihnit Alexandru Vlahuţă, poposit la Novaci în jurul anului 1900 şi de unde a şi descris Hora populară de altădată, în celebra-i lucrare România Pitorească!

by

Livret emis de Banca Populară GILORTUL utilizat în 1945

Respectivul Livret a fost emis aproape de finalul războiului de către Banca populară „GILORTUL” din Novaci. Pentru instituţia popular-bancară, vremurile în care se auzea de ea şi de fondatorul ei în toată România apuseseră, pentru novăceni însă mai reprezenta un dram de sprijin şi speranţă. Din cuprins: citate celebre despre economie şi educaţie, estimări bancare, statistici cooperatiste interne şi europene, statutul băncii, date ale titularului.

by

Student la medicină Virgil Răduţescu (admis 1908)

Fotografia se află în Carnetul nr.389 al Facultăţii de medicină Bucureşti şi-l reprezintă pe tânărul student Virgil I. Răduţescu din comuna Novaci – Gorj. Peste ani avea să devină reprezentantul României la cel de-al treilea Congres internaţional de medicină, iar studiile sale în domeniul ortopedic au fost traduse şi publicate pe patru continente. Mai târziu, în preajma războiului punea bazele Aviaţiei Sanitare Române şi avea a dobândi titlul de General al Armatei Române.  Felicitări lui şi celui ce a păstrat amintirile!

foto: Colecţia ing. Gheorghe Cuţuliga

by

Piatră funerară de la Măgura – Cernădia construită în urmă cu aproape două veacuri

Piatra funerară se află în Cimitirul cu hramul Intrării în Biserică din satul Măgura, aparţinător al fostei comune Cernădia, în prezent localitatea Novaci. Textul este cioplit cu caractere chirilice, fapt ce-i confirmă preexistenţă faţă de anul 1860, fiind posibil să fie făcut chiar cu zeci de ani, înainte de cel indicat. Pare-se că ar fi fost dedicată memoriei Constandinei – soţia lui Dumitrache!

by

Novaciul a fost condus şi de femei

foto: Colecţia Rodica Belu

Deşi nu este cea dintâi deţinătoare a primei funcţii administrative în localitate, în ordine cronologică, totuşi ceea ce astăzi oriunde este nominalizat cu diminutivul Primăriţa, avea şi Novaciul, în zilele din decembrie 1989. Deşi a ocupat funcţia de şefă a administraţiei locale, doar câteva săptămâni, cel puţin o iniţiativă edilitar-gospodărească a fost zămislită în acele zile.

 

by

Înmormântare Novaci Români – 1914

Fotografia la o înmormântare din satul Novaci Români, datată 14 ianuarie 1914.

Nu lipsesc din peisaj, decedatul, rudele sale aflate în apropierea tronului, preoţii – doi la număr situaţi la căpătâi şi novăcenii, cu portul şi înfăţişarea la o zi tristă de iarnă din urmă de mai bine de-un veac.

foto – Colecţia Ing. Gheorghe Cuţuliga

by

Elevii ai Şcolii Primare Novaci – 1906

O nouă fotografia primită de la familia ing. Cuţuliga, care ne expune colectivul sau parte a acestuia, de la Şcoala primară din Novaci, a anului MCMVI (1906). În centrul imagini, cel mai probabil se găsesc învătătoarele şi directorul şcolii. Credem că una dintre cele două doamne este Paulina Răduţescu (fostă Urechescu) iar domnul ar fi Ioan D. Corâciu. Locaţia, după toate probabilităţile se află în fostul sat Novaci Străini sau Ungureni.

foto: Colecţia Ing. Gheorghe Cuţuliga

by

Monumentul Eroilor

Această fotografie reprezintă, aşa cum este inscripţionat în text, „Monumentul eroilor căzuţi la datorie Novaci-Gorj”. Nu ştim când a fost realizată însă imaginea pare destul de veche.

foto – Colecţia Ing. Gheorghe Cuţuliga

by

Medic novăcean la Paris în jurul anului 1925

Această superbă fotografie realizată la Paris, în anul 1924 sau 1925 cuprinde un grup de medici, aflaţi la un curs de perfecţionare organizat de către Facultatea de Medicină din capitala Franţei.

Cu mândrie, îl regăsim pe rândul de sus, al doilea de la stânga la dreapta privitorului, pe novăceanul Virgil Răduţescu, doctorul crescut pe malurile Gilortului, cel ce peste ani a fondat Aviaţia Sanitară Română, serviciu ce presta activităţi tip SMURD, din zilele noastre.

foto – Colecţia Ing. Gheorghe Cuţuliga

by

Foto Novaci 1901

O fotografia, aşa cum am găsit-o şi preluată despre care se menţionează că a fost realizată la Novaci, în anul 1901. Se observă străvechiul port gorjenesc, tradiţional, fără influenţa vestimentară de sorginte sibiană, adusă de către cei ce au format satul Novaci-Străini, vechi locuitori ai Transilvaniei

foto preluată de pe www.facebook.com/targu.jiu.odinioara

by

Banca Cernăzoara – Cernădia

Imagine de la Banca Cernăzoara din comuna Cernădia, comună de sine stătătoare a judeţului Gorj, până la 1968. Cernădia a fost cândva una dintre cele mai puternice aşezări rurale corjeneşti, atât suba aspect economic dar şi bisericesc, devenind centru de protopopie.

fotografie preluată de pe www.facebook.com/targu.jiu.odinioara

by

Spectacol pe scena casei de Cultură din Novaci

Secvenţă dintr-un spectacol foarte reuşit la puţini ani de la inaugurarea Casei de Cultură din Novaci.

Solistul vocal este unul dintre cei mai cunoscuţi novăceni ai vremurilor post-decembriste, aşa cum rezultă din titulatura persoanei, de la care am procurat, adevărat-îi, într-alt context fotografia!

foto – Colecţia Gh. Porumbel

by

Grup de vânători novăceni- în jurul anului 1935

Fotografia a fost realizată cel mai probabil în deceniul al IV-lea, al secolului al XX-lea şi păstrată de urmaşii unui novăcean căzut pe frontul de răsărit în cel de-al doilea război mondial. Conform unor indicii, printre cei din fotografie sunt vânătorii Ion A. Ungureanu, Ştefan Şt. Ungureanu…. Una dintre persoanele aflate în prim plan ar putea fi Pretorul Plasei Novaci. Nu ştim dacă e vorba de Octavian Lascăr – pretor peste trei decenii la Novaci sau o altă persoană.

foto – Colecţia fam. Gh. Ungureanu

by

Organismul de conducere şi control al Băncii Populare „Gilortul” din Novaci MCMXXV

Banca Populară „Gilortul” a fost fondată de către Matache Brezulescu în anul 1902. Reprezintă instituţia prin intermediul căreia, acesta reuşea cumpărarea Moşiei Novaci, câţiva ani mai târziu şi totodată efectua în comuna novăcenilor una dintre formele atipice dar eficiente de înproprietărire. Fotografia cu personalul de conducere şi control al băncii datează din 1925 (MCMXXV), la nouă ani de la decesul fondatorului acesteia.

În fotografie, conform indicaţiilor ing. Gheorghe Cuţuliga se regăsesc: Petre Nedu, Ion Ciorogaru, Nicolae F. Comănescu, Ion Filimonescu, Ion Giugiulan, Serghie Leuştean, Constantin Lianu, Gheorghe Mohora, Dem I. Petrescu, I.N. Răduţescu, Gr. Roibu, P. Ţivlea, Nechit Vinereanu, etc.

foto – Colecţia Ing. Gheorghe Cuţuliga

by

Act de cununie – Biserica Sf.Ioan Pociovaliştea

 

Document utilizat pentru încheierea căsătoriei la Biserica din satul Pociovaliştea, în anul 1855, redactat în limba română, cu caractere chirilice. Pe pagina a doua se poate observa pecetea bisericească utilizată. Actul era emis de către Protopopia Plaiului Novaci, preot protopop – Alexandru Săceliu, preot Gheorghe din Pociovaliştea.

Colecţia Vasilica şi Dumitru Ilie