sursa foto: Constantin (Dinuţ) Flitan

S-a născut la 26 noiembrie 1928.

A fost ambasadorul României în Franţa, timp de aproape un deceniu, în anii *70 ai secolului trecut.

Se ştie faptul că a fost sub aspect tehnico-diplomatic pionul principal al organizării vizitei în România a Preşedintelui Charles de Gaulle, înainte de a-şi începe activitatea în calitate de ambasador la Paris. Ulterior Preşedintele Franţei l-a primit personal şi în cadru festiv, odată ce statul român îl desemnase ca şef al Diplomaţiei româneşti la Paris.

Academia de Ştiinţe Juridice din România l-a nominalizat post mortem pe Constantin Flitan drept membru al acesteia, recunoscându-i meritele în rândul marilor jurişti ai României de peste timp.

De asemenea a activat în calitate de profesor la Facultatea de Drept din Bucureşti.

Un bust al său este astăzi situat în faţa Judecătoriei din Novaci.

În partea dreaptă a privitorului este Monahia sau Măicuţa Frumentia, cândva Stareţă a Mănăstirii Horezu. Este originară din Novaci născută pe la 1909 şi descendentă a familiei Lupu, din vechiul sat Novaci, probabil vechea familie a preoţilor Lupu Dumitru ori Mihail de la jumătatea secolului al XIX-lea. Pare-se că pentru un timp scurt, în vreme de acuze asupra a tot ceea ce era  bisericesc a sprijinit şi Mănăstirea Tismana, care era ameninţată cu desfiinţarea. Fotografia-i realizată în anul 1940. Din câte ştim a fost Stareţă vreme de vreo XII ani!

S-a născut în anul 1909, la 20 februarie

A obţinut titlul ştiinţific de doctor la Universitatea din Heidelberg – Germania

A fost autorul mai multor lucrării şi studii. Una dintre acestea Păcatul istoriei expune cu argumente o idee tragică dar reală a sorţii tărănimii, folosită de toate societăţile, pentru atingerea scopurilor socio-politice.

A efectuat mai multe traduceri în limba română, publicate fie în timpul vieţii sale, fie postum.

Sunt păreri ale celor ce l-au cunoscut că omul acesta, prin capacitatea sa intelectuală, a reprezentat cândva o şansă pentru locurile sale natale, poate nefructificată îndeajuns.

Săvârşirea primăvara anului 1980.

secţiune/foto – Colecţia Dan Ştefănoiu

Reprezintă o personalitate novăceană, absolvent de studii superioare, în vremurile, în care puţini tineri reuşeau acest lucru.

A condus Banca Populară „Gilortul” vreme de vreo 18 ani.

O perioadă a condus şi localitatea şi este cel ce l-a însoţit pe primul ministru Gheorghe Tătărescu, atunci când s-au pus bazale Şoselei transcarpatice Novaci – Şugag (108 km), Drumul Regelui de mai târziu sau Transalpina cum e numită azi.

foto – http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/aurel-negucioiu-decan-economist-cluj-1_50ae5a497c42d5a6639bfcd1/index.html

născut la 13 mai 1930,  în fosta comună Pociovaliştea, mai exact satul Bălani.

Absolvent al şcolii din localitatea natală şi apoi al şcolii din domeniul financiar de la Târgu Jiu –  viitorul Liceu Economic de peste ani;

Studii superioare la Bucureşti şi la Moscova;

Profesor universitar doctor, în domeniul economiei la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj şi în alte centre universitare;

Rector al Universităţii din Cluj-Napoca;

Săvârşirea – 24 decembrie 2012

foto – https://educativgj.wordpress.com/2012/03/08/361/

S-a născut la Novaci în 1954, unde a copilărit şi a parcurs anii de şcoală;

S-a remarcat prin rezultatele de excepţie, pe care le-a avut la conducerea Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului” din Târgu Jiu;

A contribuit la fondarea ori dezvoltarea altor ansambluri de conservare şi promovare a tradiţiilor populare, aşa cum este cel de la Baia de Fier, care-i şi poartă numele;

Azi în judeţul Gorj, anual se desfăşoară Festivalul jocului şi portului pentru copii şi tineret „Liviu Dafinescu”;

Săvârşirea – 3 februarie 2004.

în foto, alături de soţia Lucia

foto- Colecţia Ing. Gheorghe Cuţuliga

născut în comuna Novaci – 20 septembrie 1879, orfan de tată de la cinci ani;

absolvent: Şcoala primară Novaci

Gimnaziul „Tudor Vladimirescu” Tg-Jiu

Liceul „Traian” Turnu Severin

Facultatea de Drept – Bucureşti. Teza de licenţă este citată ulterior de către Nicolae Iorga şi folosită la crearea primului Cod silvic din dreptul românesc;

Fondatorul Băncii Populare „Gilortul” Novaci. După opt ani de la înfiinţare Banca avea peste 2500 membrii, iar capitalul depăşea 2.ooo.ooo lei la valoarea anului 1910.

29 noiembrie 1907 este data la care, prin intermediul Băncii, Brezulescu achiziţionează prin aceasta ultimele şi cele mai mari componente imobiliare ale Moşiei Novaci;

Realizează împroprietărirea atipică a Novăcenilor, mai ales a celor nou veniţi, condiţionat aşa încât aceştia să poată cumpăra definitiv terenurile, în anumite intervale de timp;

Pune bazele Novaciului modern, fiind implicat în aproape orice proiect local (reţele de drumuri, construire de imobile, activităţi economice sau culturale ori educative);

Între 1911 – 1916 este deputat în Parlamentul ţării.

Săvârşirea 12 iulie 1916

Virgil Răduţescu

născut 4 noiembrie 1888

absolvent: Şcoala primară Novaci,

absolvent: Liceul „Traian” Turnu Severin

absolvent Facultatea de Medicină Bucureşti.

medic pe trei fronturi: 1913 – în Cadrilater; I Război mondial – Ardeal şi Moldova, inclusiv la Porumbacu şi Mărăşeşti; al II-lea Război Mondial – trimis până la Astaban şi Marfovka (conform notelor autobiografice)

În anul 1925 reprezintă România, la Congresul internaţional de medicină şi farmacie militară – ediţia a III-a Paris

Unele dintre lucrările sale au fost traduse şi publicate în patru limbi pe mai multe continente.

A lucrat în mai multe locuri: Oltenia, Techirghiol, Siptalul Militar, ş.a.m.d.

A condus atât Marina militară română dar şi Direcţia generală sanitară la nivel maritim şi aerian a ţării.

A pus bazele Aviaţiei Sanitare, iar în prezenţa sa, de pe aeroport se ridica primul avion sanitar românesc.

A devenit General al Armatei Române – Primul novăcean ce a ajuns la acest grad militar.

Săvârşirea – 23 octombrie 1980. Fotografia datează din MCMXXXIV (1934)

Foto – Colecţia ing. Gheorghe Cuţuliga

La cumpăna secolelor XVIII-XIX, pe vremea în care una dintre unităţile administrative subjudeţene ale Gorjului (Gorjiului) era plaiul, iar acesta era format din câteva zeci de comune şi avea centrul la Novaci, conducătorul Plaiului, Vătaful era probabil cel mai influent om în viaţa socio-economică şi juridică locală. Vătaf de Plai la Novaci a fost un anume Ursache, mai exact Dumitru D. Ursache, cel ce a condus plaiul mulţi ani, atât înainte, cât şi după anul 1800, fiind o vreme căpitan de husari în Ardeal, aşa cum indică Crucea ridicată de vătaf pe la 1802, pe locul vechii Cetăţi dacice de la Polovragi. Ursache a fost preocupat şi a făcut donaţii pentru susţinerea Mănsătirii Crasna (Schitul), unde a fost şi înmormântat (conform lui Alexandru Ştefulescu – Gorjul istoric şi pitoresc, Târgu-Jiului, Tipografia N.D.Miloşescu, 1904, p.68) şi tot în vremea sa, sub implicarea pe toate planurile a protopopului Dumitru Cernăzanu şi a soţiei sale Smaranda a fost inaugurată Biserica Sf. Dumitru din Cernădia. După datele strânse, pare-se că soţia Vătafului Ursache purta prenumele Dumitrana.

foto – Sf. Schitul Crasna – Gorj

Născut la Novaci la 13 octombrie 1924.

A fost unul dintre cei trei copii ai Familiei Polia şi Gheorghe Cuţuliga.

Copil de trupă la 12 ani

Absolvent – Liceul militar de aviaţie „Aurel Vlaicu” Mediaş

Soldat pe frontul celui de-al doilea război mondial – ajuns cu trupa de aviaţie până-n Piestany (Slovacia)

Absolvent al Facultăţii de Electromecanică – Instit. Politehnic Bucureşti – 1950

Conducătorul Uzinei electrice din Novaci 1951 – 1988, cu mai multe titulaturi în funcţie de reorganizări

Păstrătorul şi promotorul unei colecţii impresionante de documente, obiecte şi detalii unele dintre acestea unice, despre viaţa de altă dată a Novaciului şi a novăcenilor. Multe dintre datele folosite în aceste pagini electronice i le datorăm inginerului Pridică Cuţuliga şi îi mulţumim foarte mult.

Săvârşirea – 11 aprilie 2013