Există cel puţin patru localităţi (părţi componente de localităţi) denumite Novaci: două pe teritoriul României şi câte una în Moldova (Basarabia), respectiv Macedonia. Acestora li se mai adaugă şi satul Novăceni din nordul ţării noastre dar şi două sate denumite Novăcene din Bulgaria.

În Capitala României, există o stradă cu denumirea Novaci (București – sector 5).

Conjectura lui Popescu –  este creată și propusă în domeniul matematicii de către unul dintre cei mai mari specialiști în Teoria numerelor – Cristian D. Popescu născut la Novaci, ulterior –  Profesor cu recunoaștere internațională la Universitatea din San Diego.

În Turcia, în orașul Can, în anul 2005, a fost înființat Parcul Novaci.

Cel mai vechi document de atestare al Novaciului păstrat până azi datează din vremea domnitorului Radu cel Mare.

Pe teritoriul localităţii există o cascadă cu o înălţime de cca. 10 metri.

Regina Elisabeta de Wied a vizitat comuna Cernădia în anul 1909.

Inaugurarea lucrărilor la Drumul Regelui (azi Transalpina) s-a realizat în prezenţa Primului Ministru (Gheorghe Tătărescu), iar a şoselei de către Rege însuşi (Carol al II-lea).

Unul dintre membrii Divanului ad-hoc al Ţării Româneşti de la 1857 ce a pregătit Unirea Principatelor a fost din Novaci şi se numea Ion Roibu.

Localul în care funcţionează azi Primăria a fost construit de către Dumitru Brezulescu.

Oraşul Novaci a fost constituit administrativ din teritoriul a trei foste comune: Novaci, Pociovaliştea şi parţial Cernădia.

Fosta comună Novaci a fost constituită în vremea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din trei sate: Hirişeşti, Novaci-Români şi Novaci-Străini.

Primele instituţii ale comunei Novaci au fost pe teritoriul satului Hirişeşti.

În timpul Revoluţiei de la 1848, la Novaci şi Hirişeşti funcţiona câte o şcoală.

Există biserici pe teritoriul localităţii ridicate în prima jumătate a veacului al XIX-lea.

Parohia Cernădia a fost cândva centru protopopial.

Pe teritoriul Novaciului au fost cândva şi câteva schituri: Custura şi Dumbrăviţa.

De-a lungul timpului, din punct de vedere administrativ satul şi apoi comuna Novaci a fost centru administrativ al unor unităţi administrative locale, precum: Plaiul Novaci, Plasa Novaci şi Raionul Novaci, toate formate din zeci de alte localităţi din jur.

În anul 1908, în Muntele Rânca ce fusese de curând achiziţionat de Banca „Gilortul” odată cu toţi ceilalţi munţi, ce formau Moşia Novaci au fost identificaţi şi marcaţi 3490 arbori picaţi.

Încă de pe la 1903, Şcoala primară din com. Novaci a fost sprijinită pentru a-şi cumpăra un gramofon, peste doar 2-3 ani primind din nou sprijin în vederea achiziţionării şi a plăcilor (discurilor) pentru gramofon.

Cel mai înalt punct de şosea asfaltată din România este pe teritoriul Novaciului şi are aprox. 2145 metri.

Vreme de mai bine de o jumătate de mileniu Novaciul a fost localitate de graniţă (inclusiv unele sate ce compun azi oraşul).

În perioada interbelică, la Novaci, a fost înfiinţată Societatea de muzică „Novăceanca”.

Au fost două echipe de fotbal Parîngul/Parângul Novaci care la intervale difertie de timp au jucat câte un sezon în Divizia C.

Echipa de handbal formată din 11 jucători a Liceului din Novaci a câștigat la jumătatea secolului trecut Cupa Agriculturii organizată la nivelul Regiunii Oltenia.

Aproximativ o treime din locuitorii fostei comune Novaci aveau origini ardeleneşti, sosind aici după 1784.

Primarul ce a condus Novaciul la vremea Unirii de la sfârşitul Primului Război Mondial este şi cel mai longeviv primar în funcţie – circa douăzeci de ani (mai multe mandate), iar lumea îi spunea Sandu Tiocului.

În jurul anului 1960, la Novaci, pe lângă vechea vatră a satului, cu același nume, a circulat mult timp o Mocăniță, care alimenta cu lemn din munte Fabrica de chierestea din zonă.

Ansamblul Artistic NEDEIA Novaci a fost înființat în anul 1977.

Încă de la 17 aprilie 1908 a existat o iniţiativă de creare a staţiunii climaterice Rânca, existând deja o construcţie în acest sens.

În anul 2004, Președintele României a decorat cu – Ordinul pentru Învățământ în Grad de Ofițer – un novăcean: abosolvent al Liceului din Novaci, profesor în cadrul acestuia și primar al localității.

În Pociovaliştea este atestată existenţa unei biserici cu mai mult de o jumătate de mileniu în urmă, la 1494 (7002) conform lui Alexandru Ştefulescu şi 1372 conform lui Vasiliu Năsturel.

În Pociovaliştea, pe malul stâng al Gilortului, la locul numit Tătaru se crede că a fost cândva o cetate.

Novăceanul Gheorghe (Gică) I. Ciorogaru, în anul 1938, la Berlin și  câţiva români (inclusiv unii preoţi) au înfiinţat Parohia Ortodoxă Română.

În ultimii ani ai perioadei interbelice, comuna Novaci dobândise statutul de staţiune climaterică.

În anul 1902 a fost înfiinţată Şcoala de meserii din Novaci.

Cel mai vechi voievod valah cunoscut – Litovoi (1247) pare-se că a avut o cetate la Novaci (Vermeghea).

Vreme de 21 de ani, Novaciul a făcut parte din Imperiul Habsburgic.

Hidrocentrala din Novaci, construită și pornită în perioada interbelică, a fost ridicată inclusiv prin contribuția Inginerului Emil Prager.

Novaciul a fost stăpânit în a doua jumătate a Evului mediu, printre alţii şi de Marele Ban Dobromir dar şi de Caimacamul Fota Vlădoianu.